Trad, teren de aventura, catarare cu mobile...
In Romania, catararea traditionala este uneori numita "trad" dupa modelul american, alteori "in teren de aventura" dupa modelul frantuzesc sau este botezata in mod autohton-descriptiv "catarare cu mobile" sau in mod complet eronat "alpinism".
Totusi, oricum am alege sa-i spunem, realitatea este ca la noi acest stil de catarare nu ne duce cu gandul la noile ascensiuni realizate de cataratorii romani, ci mai curand la traseele pline de iarba si cu roca friabila urcate acum multe decenii, ale caror linii incerte dar "istorice" sunt marcate de pitoanele roase de rugina lasate in urma de echipa care a facut premiera.
Preponderenta escaladei sportive in catararea romaneasca din ultimii douazeci de ani a dus la lasarea in paragina a acestor trasee "periculoase" sau mai rau, la reechiparea cu spituri a celor care mai sunt inca frecventate, pentru ca traseele respective sa devina mai accesibile cataratorilor (cum s-a intamplat in zona Costila).
Escalada a ajuns sa fie noul standard, iar credo-ul actual al majoritatii cataratorilor este: "cataratorul trebuie sa se concentreze exclusiv asupra dificultatii miscarilor, amenajatorul traseului este responsabil pentru confortul mental si siguranta sportivilor".
In timp ce englezii duc la extrem ideea de protejare a stancii din unele zone prin interzicerea totala a protectiilor fixe, iar cehii isi protejeaza turnurile de gresie folosind ca asigurari mobile doar bucle innodate, romanii au tendinta sa duca la extrem ideea de protejare a cataratorului, extinzand principiile escaladei sportive si modul de echipare a traseelor specific acesteia asupra tuturor stilurilor de catarare cu corzi.
De fapt, in catararea romaneasca s-a trecut de la pitoane direct la spituri, fara sa existe o etapa intermediara in care sa se cristalizeze un stil de catarare cu protectii mobile, care in general au fost folosite doar sporadic, mai mult pentru suplimentarea asigurarilor din traseele echipate prea rar.
Ca o consecinta directa, pe "plaiurile mioritice" exista foarte putini practicanti ai catararii libere traditionale, in timp ce in alte tari aceasta este in plina dezvoltare, iar dificultatea traseelor protejate cu asigurari mobile ajunge sa o egaleze pe cea a traseelor pentru escalada sportiva de inalt nivel.
In mare parte, situatia din Romania se datoreaza lipsei de informatii despre etica si principiile catararii traditionale, despre echipamentul necesar si despre felul in care acesta poate fi folosit pentru parcurgerea in siguranta a traseelor.
Pentru a ajuta la umplerea acestui gol de informatie, incerc sa transmit prin intermediul acestui site experienta pe care am acumulat-o practicand acest stil de catarare, in speranta ca voi oferi celor interesati o baza minimala de cunostinte teoretice de la care sa porneasca in experimentarea practica a posibilitatilor si a satisfactiilor pe care le ofera catararea libera traditionala.
Pentru structurarea site-ului, am pornit de la premisa ca notiunile de baza din catarare sunt cunoscute (legarea in coarda, tehnicile de catarare, utilizarea echipamentului obisnuit, coborarea in rapel, etc.) si m-am referit aici doar la elementele caracteristice catararii libere traditionale: echipamentul specific, utilizarea protectiilor naturale, pasive si active, amenajarea regruparilor si a ancorelor pentru rapel, alegerea liniei traseului si a echipamentului necesar, asigurarea traseului, etc.
Desi multe dintre informatii au aplicabilitate practica si in catararea artificiala "curata", in care protectiile mobile sunt folosite si pentru inaintare, acest stil de catarare nu face obiectul site-ului.
Pentru ca in Romania nu lipsesc doar informatiile despre catararea traditionala ci si vocabularul specific acesteia, trebuie sa explic aici unii dintre termenii pe care i-am folosit in acest site.
Astfel, am folosit "protectie" ca denumire generica pentru dispozitivele folosite pentru asigurare, "ancora" pentru ansamblul de protectii montate si egalizate folosit pentru regrupare sau rapel si "asigurare" pentru protectiile montate, prin a caror carabiniera a fost trecuta coarda de asigurare, care au rolul de a opri o cadere.
De asemenea am folosit "montare/demontare" pentru a numi operatiunile de amplasare si de recuperare a protectiilor in/din fisura. In cazul buclelor cusute din chinga am folosit termenul "bucle de asigurare" pentru cele obisnuite, echipate cu doua carabiniere, asemanatoare celor folosite si in escalada sau "anouri" pentru buclele deschise cu lungime mai mare de 30 cm. Ceilalti termeni voi incerca sa-i definesc in context.
Pentru dezvoltarea site-ului va rog sa-mi trimiteti comentarii si sugestii folosind formularul din pagina "Contact". De asemenea, puteti sa-mi adresati intrebari in legatura cu informatiile de pe site, la care voi raspunde cu placere.
Vizitatorii site-ului trebuie sa fie constienti ca informatiile scrise sau fotografiile nu pot inlocui cunostintele practice si experienta capatate prin instruirea in situatii reale de catre o persoana competenta. Din aceasta cauza, fiecare catarator va fi direct responsabil pentru felul in care alege sa aplice in practica informatiile cuprinse in acest site.
Copyright © 2009 Laurentiu Anghel - Verticon Alpinism Industrial
Informatiile de orice natura din acest site (text, imagini, cod HTML sau CSS, etc.)
nu pot fi utilizate sub nici o forma (transmitere, copiere, publicare, etc) fara acordul scris al autorului.