Materialele folosite pentru echipare
Ancorele mecanice si chimice sunt asigurari specifice traseelor de escalada sportiva. Este indicat ca acestea sa nu fie folosite pentru asigurarea traseelor de catarare traditionala sau alpina in care se pot folosi protectii mobile sau naturale.
Pentru echiparea traseelor de escalada sportiva se folosesc doua tipuri de ancore: mecanice sau chimice. Alegerea unui tip sau a altuia este in general dictata de solicitari, de proprietatile rocii si de felul in care lucreaza ancorele in situatiile date.
Un criteriu pentru alegerea tipului de ancora este directia solicitarilor predominante (imaginea alaturata) pentru pozitia respectiva de montaj.
Ambele tipuri de ancore rezista foarte bine la solicitari radiale (forfecare), dar ancorele chimice (montate corect !) au in general rezistenta mai buna la solicitari axiale (la smulgere), asa ca vor fi recomandate in aceste situatii (de ex. in cazul unui punct de asigurare montat pe tavan sau in surplomba).
Un alt criteriu este rezistenta rocii in care se montaza ancora. Ancorele mecanice se preteaza folosirii in roci cu rezistenta mare la compresiune, unde vor fi preferate din cauza usurintei cu care se monteaza, in timp ce ancorele chimice se vor folosi in cazul rocilor slabe, in care tensiunile generate de expandarea unei ancore mecanice ar putea produce fisurarea stancii.
De asemenea putem tine cont si de diferite considerente practice. De exemplu, o coarda de rapel pentru retragerea din traseu se poate trece direct prin urechile ancorelor chimice, in timp ce urechile mult mai subtiri ale ancorelor mecanice ar putea deteriora coarda. Prin urmare, daca pasul cheie al traseului este mult mai dificil decat restul miscarilor, este de preferat sa montam o ancora chimica sub acesta, astfel incat cei care nu pot trece pasajul sa aiba posibilitatea sa coboare fara sa lase in urma carabiniere, cordeline sau zale rapide.
Ancorele mecanice
Ancorele mecanice se monteaza mult mai rapid si mai usor decat cele chimice, soliditatea montajului este usor de verificat, iar dupa montare, ancorele pot fi folosite imediat.
Pe de alta parte, expandarea boltului provoaca o presiune importanta asupra gaurii, ceea ce le face sa fie contraindicate in rocile cu rezistenta la compresiune scazuta.
Un alt dezavantaj este ca urechile pentru ancore mecanice sunt mai vizibile, deci mai putin estetice, dar unii producatori au inceput sa fabrice urechi vopsite in culori ale diferitelor tipuri de roci.
Modelul de ancora mecanica cel mai frecvent folosit este compus din urmatoarele elemente (imaginea alaturata):
- bolt expandabil (uzual M10 sau M12, lungime 65-100 mm);
- ureche (gaura de fixare va avea acelasi diametru ca si boltul)
- piulita si (optional) saiba.
ATENTIE ! Modelele de bolturi industriale disponibile in magazinele de feronerie, desi arata la fel, pot fi garantate pentru sarcini mult mai mici decat cele care pot aparea in cazul caderilor in coarda din escalada. Verificati rezistenta garantata de producator inainte de utilizare!
La acest model de bolt, strangerea piulitei va produce expandare colierului din otel montat pe capatul conic al boltului si blocarea acestuia in gaura datorita presiunii radiale exercitate de colier asupra peretilor gaurii.
Din cauza tensiunilor mari pe care le genereaza in roca din jur, acest tip de ancore se va folosi numai in stanca sanatoasa, cu rezistenta mare la compresiune.
Ancorele mecanice sunt confectionate din otel de calitate 8.8, 9.8 sau 10.9 bicromat sau zincat sau din otel inoxidabil (recomandat pentru zonele umede sau aflate pe malul marii).
Este interzisa utilizarea combinatiilor de otel zincat/galvanizat/bicromat cu inox in acelasi ansamblu
Interactiunea metalelor cu compozitie diferita determina aparitia fenomenului de electrocoroziune, care accelereaza degradarea ancorei.
In imaginea alaturata se observa coroziunea unei tije din otel zincat pe care a fost montata o ureche din inox.
Ancorele chimice
Ancorele chimice sunt in general mai discrete si nu slabesc stanca, ba chiar o intaresc prin actiunea rasinii care patrunde in eventualele fisuri, ceea ce le face indicate pentru rocile slabe. In schimb, montarea lor este destul de laborioasa.
Ancorele chimice constau dintr-o tija striata, amprentata sau filetata, prevazuta cu o ureche, care se fixeaza in gaura folosind un compus chimic (in general rasina bi-component – rasina + intaritor).
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
| Cassin | Petzl Collinox | Glue-in Fixe | D - Fixe |
Cea mai convenabila pentru montaj este rasina furnizata in fiole de sticla, pentru care dozarea corecta a componentelor este asigurata.
Fiolele se introduc direct in gaura si se sparg cu tija in momentul montajului, iar odata cu introducerea tijei se produce si amestecul componentelor.
Pentru alte tipuri de rasini, componentele (rasina si intaritor) se livreaza separat si trebuie amestecate inainte de utilizare, dar dozajul corect este destul de greu de controlat, iar timpul de intarire a amestecului este destul de scurt.
Montarea corecta a ancorelor chimice necesita respectarea cu strictete a mai multor factori: dimensiunile gaurii, curatare perfecta a acesteia, temperatura si umiditatea, omogenitatea amestecului bi-component de rasina, etc.
Ignorarea oricaruia dintre acesti factori poate duce la compromiterea rezistentei ancorei, iar de multe ori acest lucru este aproape imposibil de verificat (de exemplu, o ancore chimica cu aparenta perfect normala ar putea sa se smulga la doar 10 % din sarcina ei normata, daca gaura nu a fost curatata de praf inainte de montaj).
Dupa montare, rasina necesita un timp de intarire destul de lung pana la atingerea rezistentei necesare, deci ancorele chimice nu se pot folosi imediat.
Pentru echiparea traseelor de escalada se vor folosi in mod obligatoriu ancore fabricate special pentru acest scop, care sunt testate si garantate de catre fabricanti (nu se vor folosi ancore industriale sau improvizate).






