Echiparea traseelor de escalada sportiva

In catarare, alpinismul originar s-a ramificat in timp in mai multe discipline, fiecare avand propriile reguli si propriul teren de desfasurare. Aceasta diversitate permite fiecarui catarator sa-si aleaga activitatea care se potriveste cel mai bine posibilitatilor si obiectivelor sale, dar cu toate acestea, practicantii diferitelor tipuri de catarare au tendinta sa se imparta in "tabere beligerante", care poarta dispute interminabile asupra legitimitatii unui stil sau a altuia sau asupra diferitelor metode de asigurare.

Totusi, de obicei adevarul se afla undeva la mijloc, pentru ca nu exista stiluri de catarare "corecte" sau "gresite". Fiecare catarator este liber sa aleaga forma de catarare care il satisface, cu conditia ca aceasta sa nu interfereze cu libertatile celorlalti cataratori. Din aceasta cauza, este necesar ca ascensiunea sa nu afecteze stanca pe care se desfasoara, astfel incat fiecare echipa de coarda sa se poata bucura de traseu in starea lui naturala, nemodificata de ascensiunile anterioare.

In escalada sportiva, conditia de protejare a stancii este incalcata chiar printr-una dintre caracteristicile definitorii ale acestei discipline: traseele sunt echipate cu puncte de asigurare permanente, care sunt montate de obicei in gauri forate in stanca. Desi prin montarea protectiilor fixe stanca este deteriorata, aceasta modalitate de amenajare a traseelor de escalada a ajuns sa fie unanim acceptata, iar numarul mare de cataratori sportivi arata ca aceasta disciplina isi are locul ei legitim printre celelalte.

Desigur, in aceste conditii practicarea acestui stil de catarare depinde de existenta liniilor echipate cu ancore chimice sau mecanice, iar amenajarea traseelor astfel incat acestea sa ofere siguranta necesara si sa nu interfereze cu terenul de joc al celorlalte discipline din catarare (trad, bouldering, catararea alpina...) se bazeaza in mare masura pe discernamantul si pe competenta echipatorilor.

Prin acest site incerc sa le furnizez acestora o baza teoretica pentru amenajarea zonelor de escalada, in intentia de a ajuta la cresterea calitatii traseelor si la promovarea pluralismului disciplinelor din catarare.

Caracteristicile traseelor de escalada

Fata de celelalte discipline din catarare, prin definitie, in escalada sportiva nu trebuie sa existe pericole obiective. Un traseu de escalada echipat corect trebuie sa permita concentrarea exclusiv asupra rezolvarii problemelor pe care le pune catararea propriu-zisa, iar analiza consecintelor caderii si trecerea corzii prin punctele de asigurare montate pe traseu trebuie sa constituie preocupari secundare ale cataratorului sportiv. Din aceasta cauza, majoritatea practicantilor acestei discipline considera ca amenajatorul traseului este responsabil pentru confortul mental si siguranta cataratorilor.

Din aceasta perspectiva, siguranta (materiale solide, montate corect), absenta pericolelor obiective (consecinte periculoase ale caderii in coarda, roca friabila, caderi de pietre, etc. ) si confort sporit in catarare (prize curate, asigurari comode, frecare redusa a corzii, inaltimi de cadere reduse, etc.) sunt conditii esentiale ale traseelor de escalada sportiva, pe care un echipator de trasee responsabil are obligatia sa le respecte.

Echiparea unui traseu de escalada este un proces creativ, in care intervin imaginatia, inteligenta si experienta echipatorului. Totusi, actul de creatie nu este complet liber: datorita responsabilitatii pe care si-o asuma amenajatorul traseului fata de cataratori, traseul echipat trebuie sa respecte niste reguli precise.

Un traseu de escalada sportiva trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

• Asigurarile trebuie montate astfel incat in traseu sa nu existe pasaje periculoase, cu inaltimi mari de cadere, sau in care caderea sa poata duce la accidentarea cataratorului, fie prin lovirea de obstacole, fie datorita socului din coarda din cauza unui factor de cadere mare. O mare atentie trebuie acordata inceputului traseului, in scopul eliminarii pericolului de cadere la sol si al diminuarii factorului de soc posibil.
• Traseul trebuie sa aiba o linie clara, care sa poata fi descifrata fara echivoc si care sa nu permita catararea pe diferite variante sau ocolirea pasajelor.
• Pe cat posibil, punctele de asigurare trebuie sa fie vizibile de la sol, pentru a oferi cataratorului posibilitatea vizionarii si planificarii traseului inainte de angajarea in  catarare. De asemenea, toate punctele de asigurare trebuie sa poata fi gasite cu usurinta in timpul catararii (se va evita montarea de spituri „ascunse”)
• Stanca trebuie sa fie curata, fara vegetatie, licheni, pamant, praf, sau zone friabile (bolovani instabili, prize fragile, etc.), iar zona aflata deasupra traseului trebuie sa fie libera de obiecte instabile care ar putea cadea in zona de catarare (bolovani, pietre, busteni, etc.).
• Pe cat posibil, terenul de la baza traseului trebuie sa fie plan, fara bolovani sau alte obiecte, astfel incat o cadere survenita inainte de asigurarea primului spit sa nu fie periculoasa (in caz contrar, intrarea in traseu se va echipa in consecinta). De asemenea, degajarea de obstacole a zonei de intrare in traseu va oferi celui care-l asigura pe catarator posibilitatea de a se concentra exclusiv asupra urmaririi miscarilor acestuia si asupra manevrelor de coarda. In cazul in care baza traseului este in panta sau prezinta obstacole, se va lua in calcul montarea de puncte de asigurare pentru cel care fileaza coarda.
• Pentru echipare trebuie sa fie folosite materiale solide si rezistente la coroziune, fabricate special pentru acest scop si garantate de producator, care sa fie montate respectand intocmai procedurile recomandate de catre fabricant.
• Atat punctele de asigurare de pe traseu cat si top-ul trebuie sa permita asigurarea din pozitii comode, pe cat posibil din prize bune (in raport cu nivelul de dificultate al traseului) si la inaltimi accesibile si cataratorilor mai scunzi, astfel incat asigurarea sa nu constituie o dificultate in sine.
• Traseul corzii prin asigurari trebuie sa fie cat mai rectiliniu, in scopul diminuarii frecarii corzii prin carabiniere sau pe stanca. De asemenea trebuie eliminat pericolul ca in cadere cataratorul sa agate coarda aflata dedesupt.
• Traseul trebuie sa fie prevazut cu un top solid (un ancoraj format din cel putin doua spituri egalizate cu lant si prevazut cu un inel de rapel) care sa permita coborarea in siguranta a cataratorului dupa parcurgerea traseului si recuperarea buclelor de asigurare.

---

Copyright © 2008 Laurentiu Anghel - Verticon Alpinism Industrial
Informatiile de orice natura din acest site (text, imagini, cod HTML sau CSS, etc.)
nu pot fi utilizate sub nici o forma (transmitere, copiere, publicare, etc) fara acordul scris al autorului.