Pozitia punctelor de asigurare
In traseele de catarare libera traditionala asigurarile se monteaza acolo unde este nevoie de ele - de regula inainte de pasajele dificile - dar cataratorii evita montarea lor acolo unde oprirea pentru montarea si asigurarea protectiei ar intrerupe o succesiune „legata” de miscari dificile. Astfel, distantele dintre asigurari si implicit inaltimile de cadere din aceste trasee ajung uneori sa fie destul de mari.
Totusi, in escalada sportiva, in care factorul psihologic este practic eliminat in favoarea celui fizic si tehnic, cataratorul nu trebuie sa aiba senzatia de expunere, iar asigurarea nu trebuie sa constituie o problema in sine. In aceste conditii amplasarea punctelor de asigurare devine o problema spinoasa, care necesita o analiza amanuntita si respectarea unor reguli suplimentare.
Pentru studierea traseului, se stabileste vizual linia care urmeaza a fi amenajata si se fac coborari in rapel analizand prizele, posibilitatile de escalada (se incearca miscari si pozitionari, diferite procedee tehnice), linia optima a traseului (analizand cat mai multe variante), pozitiile de odihna, etc.
Dupa analizarea peretelui si stabilirea liniei care urmeaza sa fie echipata, aceasta se va parcurge prin catarare cu asigurare de sus pentru a verifica inca o data posibilitatile de escalada si legaturile dintre pasajele incercate.
Amplasamentul punctelor de asigurare
Atunci cand pozitionam punctele de asigurare, trebuie sa tinem cont de conditiile (improbabile, dar totusi posibile) care pot aparea in cazul scenariului cel mai defavorabil. In general, acest scenariu se refera la caderea cu coarda in mana din pozitia de asigurare chiar in momentul cand se incearca trecerea corzii prin carabiniera.
Stabilirea amplasamentul punctelor de asigurare se va face obligatoriu din pozitii de catarare. Pentru stabilirea amplasamentelor optime, cel mai indicat este sa se parcurga traseul cu asigurare de sus si sa se marcheze cu creta pozitia ancorelor, urmarind respectarea cu strictete a urmatoarelor criterii:
Siguranta
- Bucla echipata care urmeaza a fi plasata in ancora nu trebuie sa frece de stanca sau de o eventuala proeminenta aflata sub ancora;
- Carabiniera nu trebuie sa faca parghie intre urechea ancorei si formatiunile de pe stanca (cea mai frecventa cauza de rupere a carabinierelor);
Inainte de montarea ancorei, aceste conditii se vor verifica prin montarea unei bucle echipate in urechea ancorei si analizarea pozitiei chingii si carabinierelor in raport cu stanca si cu ancora.
Comoditatea asigurarii
- Asigurarea ancorei de catre catarator trebuie sa se faca dintr-o pozitie cat mai comoda si pe cat posibil folosind prize bune (in raport cu dificultatea traseului);
- Asigurarea trebuie pozitionata astfel incat sa fie accesibila unui catarator de inaltime medie;
- Bucla montata in ancora nu trebuie sa acopere prizele
Pentru verificarea respectarii acestui criteriu ne vom plasa in pozitia de catarare din care se va asigura ancora. Se recomanda purtarea papucilor de catarare.
Respectarea liniei traseului
- Ancorele trebuie amplasate astfel incat sa sugereze linia traseului
- Pozitia punctelor de asigurare trebuie sa nu permita evitarea pasajelor prin variante ocolitoare.
Rezistenta
- Locul de amplasare al ancorei sa fie solid, lipsit de crapaturi, goluri, etc. Verificarea se face cu ciocanul (acustic) si vizual;
- Ancorele se plaseaza la minimum 20 cm de zonele slabe (fisuri, muchii, alveole, etc.) pentru a preveni spargerea rocii din aceste zone si implicit cedarea ancorei.
- Se va verifica si conformatia peretelui, pentru a ne asigura ca ancora nu este amplasata pe un bolovan de dimensiuni mari, care desi este format din roca solida si compacta, ar putea sa se disloce.
Evitarea frecarilor din coarda
- Ancorele trebuie plasate pe cat posibil liniar, pentru a elimina frecarile inutile.
- O atentie deosebita se va acorda amplasarii ancorelor acolo unde linia traseului are schimbari de directie, trece peste praguri, muchii sau peste surplombe.
Pozitionarea punctelor de asigurare si distantele dintre ele trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
(adaptare dupa „Recomandari privind modalitatile de amplasare a ancorelor mecanice si de amenajare a traseelor de escalada sportiva”Florian „Kobe” Mastacan - Alpin Club Repedea Iasi, 2004)
- Prima ancora se monteaza la maximum 3-4 metri de la nivelul solului. În anumite cazuri (baza traseului instabila, in panta sau in zona periculoasa, etc.) prima ancora poate fi montata chiar si mai jos.
- Primele 3 sau 4 ancore se amplaseaza mai des (1,5...2 metri), pentru reducerea factorului de cadere care poate genera socuri mari in coarda si pentru evitarea eventualului impact cu solul.
- Nu se amplaseaza ancore imediat sub surplombele mari sau sub tavane, pentru a evita schimbarile bruste de directie a corzii, care genereaza frecari importante.
Se monteaza o ancora la circa 2 metri dedesupt, dupa care urmatoarea se monteaza astfel incat sa fie asigurata de sub tavan, intr-o pozitie mai intinsa. - In surplombe mari si tavane, ancorele sunt de regula solicitate axial (la smulgere), asadar este de preferat montarea de ancore chimice. Daca totusi se monteaza ancore mecanice, acestea trebuie sa aiba minim 90 mm lungime iar corectitudinea montajului va fi urmarita cu mare atentie.
Atentie ! Ancorele nu se monteaza la distante mai mari de 2 metri, datorita dificultatilor in recuperarea buclelor la retragere. - In hornuri sau diedre ancorele se plaseaza lateral, astfel incat la cadere cataratorul sa fie scos in exterior.
- In traversee sau pasaje oblice ancorele se plaseaza deasupra liniei de catarare.
- Pentru traseele care au mai mult de o lungime de coarda, primul spit al lungimii urmatoare se monteaza la maxim 2,5 metri de regrupare, uzual la 1.5-2 metri pentru eliminarea factorului 2 de cadere (factor critic in catarare). Acest punct de asigurare, numit „punct de factor” trebuie plasat intr-o pozitie foarte comoda de asigurare.
Din aceste motive evidente, in cazul in care nu exista o pozitie comoda de asigurare UIAA recomanda montarea spitului de factor foarte aproape de regrupare (50 cm. – 1 m.), eventual lateral. - Dupa trecerea peste un prag, ancorele se monteaza astfel incat sa previna caderea pe prag, respectiv prima asigurare la cca. 2...2.5 m (se asigura stand in picioare pe prag) apoi urmatoarea la max. 1 – 1.5 m deasupra.
Directia de echipare
Dupa marcarea pozitiilor punctelor de asigurare si verificarea conformitatii acestora cu regulile de mai sus, se poate trece la montarea ancorelor.
In principiu, amenajarea va incepe de jos in sus. Pe masura ce se avanseaza, se verifica din nou pozitiile de catarare si, acolo unde este nevoie, se fac ajustari ale amplasamentului ancorelor.
Se recomanda trecerea unei corzi prin ancorele montate, pentru verificarea traseului corzii si pentru determinarea eventualelor frecari inutile, care pot fi corectate prin modificarea pozitiei punctului urmator de asigurare.
Pentru traseele surplombate sau oblice, se recomanda montarea in prealabil a unei corzi de dirijare, intinsa intre baza traseului si top si directionata pe linia traseului, pe care o vom folosi pentru pozitionare in timpul lucrului.
Amenajarea de sus in jos se va face doar daca linia traseului este complet clarificata din punct de vedere al conceptiei si toate punctele de asigurare au fost marcate si verificate pentru conformitatea cu regulile de amplasare.
Aceasta metoda este recomandata pentru traseele surplombate in care putem folosi ancorele montate pentru dirijarea corzii de lucru, astfel incat sa ne apropiem de perete. Pe masura ce se coboara, coarda de lucru se dirijeaza prin ancorele deja montate (folosind carabiniere sau bucle echipate), pentru a ne mentine pe linia traseului.